Numărul accidentelor de muncă a cunoscut o creștere alarmantă în Uniunea Europeană, atât în ceea ce privește incidentele non-letale, cât și al celor fatale.
În contextul economic și social actual, siguranța la locul de muncă reprezintă o prioritate tot mai stringentă pentru angajatori și autorități deopotrivă.
Numărul accidentelor de muncă nemortale, în creștere
Conform datelor EUROSTAT, în 2021, s-au înregistrat 2,88 milioane de accidente nemortale care au dus la absențe prelungite de la locul de muncă și 3.347 de accidente mortale.
Impactul acestor incidente este profund, nu doar pentru sănătatea și securitatea angajaților, dar și pentru eficiența și stabilitatea mediului economic.
Accidentele non-letale, definite drept incidente ce necesită cel puțin patru zile de absență de la muncă, au consecințe considerabile asupra muncitorilor și familiilor acestora.
Specialiștii în protecția muncii de la RSGE amintesc că acestea duc uneori la dizabilități permanente sau la schimbări majore în carieră.
- În mod alarmant, numărul accidentelor de muncă nemortale a crescut cu 5,5% între 2020 și 2021, adică aproximativ 150.941 de incidente suplimentare.
Creșterea are drept cauză și revenirea treptată la locul de muncă după perioada restricțiilor COVID-19.
- Totodată, numărul accidentelor de muncă mortale a scăzut cu doar 0,3%, ceea ce indică o stagnare în măsurile de protecție eficace.
- Datele statistice arată că bărbații sunt mai predispuși decât femeile să fie implicați în accidente de muncă, reprezentând 68,3% din totalul incidentelor non-letale.
Această diferență se explică prin faptul că bărbații tind să lucreze mai mult în sectoare industriale riscante, precum construcțiile și mineritul, și lucrează, de obicei, cu normă întreagă.
- Pe de altă parte, femeile sunt, în general, mai prezente în domeniile de servicii și își desfășoară munca în regim part-time, ceea ce reduce riscul de accidente.
Numărul accidentelor de muncă variază semnificativ între țări, cu rate scăzute în statele nordice și valori ridicate în statele baltice, unde lipsa unor măsuri stricte de securitate a muncii poate contribui la creșterea riscului.
Prevenirea accidentelor de muncă este crucială, iar statisticile arată clar nevoia de politici și măsuri eficiente în domeniul sănătății și securității ocupaționale.
O creștere alarmantă a accidentelor non-letale și mortale
Statistica EUROSTAT pentru 2021 a relevat un salt semnificativ al accidentelor de muncă non-letale, acestea ajungând la aproape 2,88 milioane.
Această creștere de 5,5% comparativ cu anul precedent evidențiază cât de vulnerabil este mediul profesional în fața riscurilor de sănătate și securitate în muncă.
În schimb, numărul accidentelor de muncă fatale a înregistrat o scădere ușoară, cu doar 11 incidente mai puțin comparativ cu anul 2020.
Deși scăderea accidentelor mortale este binevenită, rata încetinită a reducerii acestora indică necesitatea unor măsuri mai stricte și inovative în domeniul securității muncii.
Accidentele non-letale reprezintă un cost social și economic major.
Numărul considerabil de zile lucrătoare pierdute afectează productivitatea generală a economiei și provoacă daune ireparabile asupra angajaților și familiilor acestora.
Statisticile arată că 860 de accidente non-letale corespund fiecărui incident fatal, fapt ce subliniază necesitatea creării unor măsuri de protecție și prevenire mai eficiente.
Factorii care contribuie la numărul accidentelor de muncă: un risc inegal între sexe
Diferențele de gen în accidentele de muncă sunt influențate de tipul de activități desfășurate de bărbați și femei.
În 2021, bărbații au fost implicați în 68,3% din numărul accidentelor de muncă non-letale, predominând în sectoare cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile, mineritul și industria prelucrătoare.
Aceste domenii sunt marcate de expunerea la echipamente grele, condiții de lucru periculoase și program de muncă prelungit.
În același timp, angajarea cu normă întreagă a bărbaților le expune riscului pentru o perioadă mai lungă de timp, comparativ cu femeile, care lucrează mai des part-time.
Pentru a reduce aceste riscuri și a promova egalitatea de gen, sunt necesare programe de formare și măsuri de securitate suplimentare, adaptate particularităților fiecărui sector.
Astfel de măsuri pot ajuta nu doar la reducerea accidentelor, dar și la crearea unui mediu de muncă mai echitabil și sigur pentru toți angajații.
Ratele de incidență în Uniunea Europeană: o variație semnificativă între țări
Ratele de incidență a accidentelor de muncă variază considerabil între statele membre ale Uniunii Europene.
- În țările precum Țările de Jos, Grecia, Finlanda și Suedia, rata accidentelor mortale este sub 1 accident la 100.000 de angajați, ceea ce demonstrează eficiența măsurilor preventive adoptate.
- În schimb, în țări precum România, Franța, Malta și statele baltice, ratele de incidență sunt mai mari, cu valori ce depășesc 3 accidente mortale la 100.000 de angajați.
În cazul accidentelor non-letale, valorile scăzute din unele state membre, inclusiv România, ar putea indica o subraportare a incidentelor.
Acest fenomen se poate datora unei varietăți de factori, precum lipsa unor sisteme de raportare bine reglementate sau stimulente financiare scăzute pentru raportare.
Îmbunătățirea sistemelor de raportare și implementarea unor politici clare de recunoaștere a accidentelor sunt esențiale pentru asigurarea unor statistici realiste și pentru dezvoltarea unor măsuri de prevenire adaptate.
Tipurile de leziuni: impactul asupra sănătății angajaților
Conform EUROSTAT, principalele tipuri de leziuni înregistrate în UE în 2021 includ rănile superficiale (28%), luxațiile și entorsele (26%), urmate de comoții și leziuni interne (19,5%) și fracturi osoase (11%).
Aceste statistici arată clar impactul semnificativ pe care accidentele de muncă îl au asupra sănătății angajaților și nevoia urgentă de îmbunătățire a măsurilor de siguranță.
Prevenirea și tratamentul adecvat al acestor leziuni pot reduce semnificativ absențele prelungite și riscul de dizabilitate pe termen lung.
- O mai bună monitorizare a factorilor de risc și introducerea unor măsuri de prevenire mai avansate ar putea contribui la reducerea numărului și gravității accidentelor de muncă.
◦ Exemplu: echipamente de protecție personală, cursuri de pregătire continuă pentru angajați etc.
Nevoia de servicii de sănătate și securitate în muncă
Odată cu creșterea alarmantă a numărului de accidente de muncă, necesitatea unor servicii de sănătate și securitate eficace devine mai presantă ca niciodată.
Sistemele de sănătate și securitate în muncă joacă un rol crucial în prevenirea și gestionarea accidentelor și a bolilor profesionale.
Investițiile în astfel de servicii, de la evaluarea riscurilor până la asigurarea unei infrastructuri adecvate și training specializat, sunt esențiale pentru crearea unui mediu de lucru sigur.
Totodată, este nevoie de colaborare între autorități, angajatori și angajați pentru implementarea unor măsuri de siguranță eficiente, care să fie respectate în mod riguros.
Implementarea unor standarde uniforme de sănătate și securitate în întreaga Uniune Europeană ar ajuta la reducerea disparităților actuale între statele membre și la creșterea nivelului de siguranță pentru toți angajații.
Fără un angajament ferm din partea tuturor părților implicate, riscăm să ne confruntăm în continuare cu o creștere a numărului de accidente de muncă, cu consecințe grave asupra sănătății, securității și economiei.
Eforturile specialiștilor pentru implementarea măsurilor preventive
Numărul accidentelor de muncă înregistrate reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea și securitatea angajaților din UE, iar creșterea lui subliniază urgența măsurilor preventive și corective.
Diferențele între statele membre în ceea ce privește incidența accidentelor sugerează necesitatea unor standarde uniforme de securitate și raportare.
Uniunea Europeană trebuie să rămână un promotor al siguranței la locul de muncă, prin politici și resurse adaptate nevoilor actuale.
Alăturați-vă echipei de inspectori RSGE în eforturile continue de monitorizare și implementare a măsurilor preventive care vor contribui la protejarea sănătății și a vieții angajaților!
