Gestionarea mobbingului la locul de muncă aduce în discuție importanța creării unei culturi organizaționale sănătoase și implicarea unor lideri responsabili.
Este un efort comun care necesită angajament și cooperare pentru a aduce schimbări semnificative în modul în care tratăm problemele de la locul de muncă.
Gestionarea mobbingului poate fi un proces dificil
Dinamica organizațională, inclusiv cultura, conducerea, valorile și credințele, joacă un rol esențial în gestionarea mobbingului prin stimularea sau descurajarea fenomenului la locul de muncă.
Este o realitate dureroasă că uneori conducerea înșiși poate participa sau iniția acte de mobbing sau poate fi conștientă de comportamentele hărțuitorului fără să ia măsuri eficiente.
- Mobbingul poate fi ascuns sub diverse forme, inclusiv manipulare, intimidare și comportamente disfuncționale.
Persoanele care își iubesc munca și sunt motivate de scop și plăcere sunt adesea țintele agresiunii, iar pentru acestea, acceptarea faptului că sunt victimele agresiunilor poate fi un proces dificil.
Oamenii care au integritatea să reziste eforturilor agresorilor de a crea un grup riscă să fie victimizați, iar potențialul lor de a aduce un aport semnificativ la organizație este subminat.
În acest context, este crucial să înțelegem cum aceste elemente pot afecta indivizii și să identificăm modalități pentru prevenirea și gestionarea mobbingului la locul de muncă.
Crearea unui mediu de muncă respectuos și sănătos
În lumina impactului negativ al mobbingului, este imperativ să ne concentrăm pe dezvoltarea unui mediu de muncă respectuos și sănătos.
Specialiștii în protecția muncii au identificat modalități concrete de gestionarea mobbingului și de a promova o cultură care încurajează colaborarea și respectul reciproc.
- Conducerea organizațională trebuie să fie inima eforturilor de combatere a actelor de agresiune sau discriminare.
Este esențial ca liderii să adopte o abordare de toleranță zero față de comportamentele hărțuitorului și să promoveze deschiderea și transparența în organizație.
În situația în care un lider este conștient de actele de mobbing sau le inițiază, trebuie luate măsuri imediate și ferme pentru a proteja victimele și pentru a elimina comportamentele agresive.
Prevenirea și gestionarea mobbingului prin politici privind cultura organizațională
- Cultura organizațională joacă un rol semnificativ în modelarea relațiilor de muncă. O cultură care promovează diversitatea, incluziunea și respectul reciproc poate să diminueze premisele pentru mobbing.
◦ Programul de etică organizațională și politici clare împotriva hărțuirii sunt instrumente esențiale în prevenirea și gestionarea mobbingului.
◦ În ceea ce privește trăsăturile comune ale bătăușilor la locul de muncă, este important să fie identificate și contracarate, confirmă experții în protecția muncii.
◦ Educația și consilierea angajaților pot contribui la conștientizarea problemelor legate de mobbing și la dezvoltarea unor mecanisme de apărare sănătoase.
- Liderii pot juca un rol crucial în modelarea comportamentelor corecte și în promovarea unui mediu de muncă în care invidia și gelozia nu au loc.
Cea mai frecventă trăsătură a mobbingului este că țintele sunt indivizi foarte performanți sau superiori într-un anumit domeniu, cum ar fi predarea sau cercetarea.
Acești indivizi, care adesea aduc contribuții semnificative organizației, devin ținta agresiunii.
Gelozia și invidia, motive puternice pentru agresori
- De multe ori, persoanele performante sunt recunoscute pentru integritatea lor, vorbesc împotriva comportamentelor lipsite de etică și sunt intolerante la ipocrizie.
Paradoxal, tocmai aceste calități admirabile le fac ținte perfecte pentru agresorii care încearcă să submineze succesul lor și să îi elimine din mediul profesional.
- Bătăușii la locul de muncă, în general, sunt caracterizați ca fiind egoiști, inadecvați, nesiguri și total insensibili.
Aceștia pot utiliza tactici evazive, manipulative și necinstite, toate îndreptate spre discreditarea celorlalți pentru a abate atenția de la propriile lor insuficiențe.
◦ Gelozia și invidia sunt deseori motive puternice care îi determină pe agresori să-și atace colegii mai talentați sau capabili.
Dintr-un alt unghi, comportamentele inadecvate ale agresorilor pot fi văzute ca mecanisme disfuncționale de a face față propriei stime de sine scăzute și incompetențe.
Construim un viitor în care mobbingul să nu aibă loc într-un mediu profesional
Mobbingul la locul de muncă poate avea consecințe devastatoare asupra individului și organizației.
Putem spera pentru viitor să reducem incidența mobbingului și să construim un mediu de muncă în care fiecare angajat este valorizat și respectat prin:
-abordarea acestei probleme la rădăcină;
-promovarea unor lideri responsabili;
-crearea unei culturi organizaționale sănătoase.
Solicitați oferta de servicii inspectorilor în protecția muncii pentru a identifica împreună modalități eficiente de prevenirea și gestionarea mobbingului la locul de muncă!
